Şcoala românească, recunoscută altădată pentru valoarea ei de ansamblu, se confruntă astăzi cu dificultăţi majore, datorită perioadei de tranziţie spre o şcoală deschisă nevoilor societăţii, competitivităţii, formării continue şi dorinţei de a face faţă provocărilor multiple şi diverse ale secolului douăzeci şi unu. Între reformele de recuperare şi sincronizare necesare compatibilităţii sistemului educaţional românesc cu cel al Uniunii Europene se numără printre altele: reforma curriculară în şcoală, crearea interacţiunii dintre educaţie şi mediul înconjurător economic şi social, conectarea şcolii la magistralele informaţionale europene şi mondiale, trecerea la forme avansate de cooperare internaţională, calitatea managementului educaţional. În cadrul acestor reforme putem include şi dorinţa de a implica şcoala mai mult în toate tipurile de educaţie pentru toate categoriile socio-profesionale.

     Proiectul de faţă îşi propune să vină în sprijinul elevilor care întâmpină dificultăţi în frecventarea şcolii, cauzate de transport, lipsuri, sărăcie, violenţă familială (dar şi al profesorilor), şi să contribuie la punerea în practică a ideilor europene noi faţă de educaţie, rolul şi importanţa acesteia în viaţa socială cotidiană, în viaţa individuală a fiecărui membru al comunităţii sibiene. Succesul este condiţionat de calitatea acţiunilor, de spiritul de cooptare şi deschiderea spre colaborare, de implicare şi dăruire, de voinţă şi motivaţie, de resurse şi participarea celor implicaţi.

       Proiectul socio-educaţional propus de AFO Sibiu are o justificare multiplă:

       În primul rând, în multe şcoli, (inclusiv în Colegiul Tehnic Independenţa Sibiu) mulţi elevi provin din mediul rural, loc în care  problemele sociale sunt frecvente şi majore. Dovadă este şi numărul mare de solicitări de burse sociale, numărul mare de absenţe, numărul mare de corigenţe.

    În al doilea rând, faţă de aceste probleme, modelul de intervenţie comunitar-european propune incluziunea şi solidaritatea, sprijinul şi susţinerea pentru ca accesul la educaţie să nu fie îngreunat. Dovadă este Carta Socială Europeană care sprijină şi încurajează solidaritatea şi educaţia (Articolul II, 12 paragrafe 87-98), sau promovarea conceptului de solidaritate prin Tratatul de aderare la UE.

      În al treilea rând, privind realist la problemele elevilor din şcoală, vedem că acestea, de multe ori, îşi au rădăcina în sărăcie, lipsa de implicare a părinţilor, în absenteism sau izolare. Răspunsul şi la accest gen de probleme se regăseşte prin frazele anterioare şi mai ales prin proiecte incluzive, precum cel de faţă.

 Contribuţia proiectului

     Prevenirea eşecului şcolar. Consider că înlăturarea factorilor sociali, educaţionali şi psihologici care ar determina abandonul şcolar se poate atinge prin acest proiect. Faptul că veniturile familiei sunt suplinite de segmentul ONG (în acest caz AFO Sibiu), de şcoală, faptul că elevii cuprinşi în proiect vor avea posibilitatea de a simţi sprijin, faptul că se va crea o atmosferă propice condiţiilor bune de învăţat, mă fac să cred că eşecul şcolar poate fi prevenit.

     Violenţei, sărăciei, lipsurilor şi altor categorii de probleme cu care elevii se confruntă, putem, alături de parteneri, autorităţi şi întreaga comunitate, să opunem multiple proiecte, acţiuni şi activităţi cu caracter incluziv, non-discriminatoriu. AFO Sibiu a promovat şi va promova educaţia incluzivă, educaţia civică, educaţia pentru solidaritate şi responsabilitatea pentru cei din jur, pentru mediu şi pentru valori tradiţionale naţionale şi europene.

Criterii de selecţie specifice proiectului

  • rezultate bune la şcoală, comportament bun, notificate cu note (foarte) bune;
  • recomandări bune din partea dirigintelui şi a profesorilor de la clasă;
  • lipsa abaterilor disciplinare;
  • participarea voluntară la activităţi extraşcolare, la concursuri locale;
  • judeţene sau naţionale;
  • deţinerea unui certificat de încadrare într-o categorie de handicap (nu este obligatoriu);
  • starea de dificultate materială a familiei din care provine elevul (familie cu venituri mici, familie monoparentală, familie cu mulţi copii);
  • dorinţa şi motivaţia manifestată constant spre reuşita şcolară;
  • existenţa pericolului real de abandon şcolar sau eşec şcolar (sau abandon familial)